Am obținut licența în Arte vizuale în cadrul Facultății de Arte Decorative și Design, secția Sticlă a Universității de Artă, București, în anul 2001. Am completat studiile la nivelul teoretic pe direcția Estetică și Filosofia Culturii prin susținerea tezei de doctorat cu titlul „Valoarea estetica a artei infantile", în cadrul Facultății de Filosofie a Universtității București. Din 2001 până în prezent, sunt profesor de Arte Vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva", din Ploiești. Tot din 2001, sunt membru UAP, filiala Prahova, în cadrul căreia am participat la expoziții de grup și personale. Zona artistică în care lucrez este variată și se poate modifica în funcție de interesele personale. Mă pasionează desenul, pictura, genul portretului și a compozițiilor de gen, sculptură și modelajul în relief, dar în același timp păstrez și interes în zona artei decorative, în special în ceramică și sticlă.

M-au atras activitățile creative de când eram mică, așa că am decis să urmez Liceul de Artă din Ploiești, iar apoi facultatea de Design de Produs, din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Atât în perioada facultății, cât și a liceului, am experimentat constant cu diferite materiale, tehnici și domenii creative.

În prezent sunt graphic designer full-time, iar în timpul liber creez obiecte hand-made, prin care mă joc cu diverse concepte de design.

M-am aruncat cu mâinele în lut si nu am mai vrut să ies de acolo. Prin ceramică, îmi exprim gândurile, emoțiile, curiozitățile. Cele mai recente lucrări au la bază orașul natal, Ploiești, fiind o sursă importantă de inspirație pentru mine. Am încercat să găsesc în acest oraș ceva să mă aproprie de el, să mă facă să îmi placă, iar aceste lucruri erau mai aproape de mine decât credeam. Istoria, peisajul industrial, povești ce se regăsesc în Ploiești,m-au ajutat să îl descopăr pas cu pas, din dorința de a vedea dincolo de aparențele unui oraș „plictisitor”. Pe lângă acestea, am realizat și lucrări inspirate din mitologie, natură, diverse obiecte decorative, dar și utilitare.

Arta a fost mereu o lume fascinantă pentru mine. Mă intrigă cum atât de mulți artiști văd lumea în moduri atât de diferite și cum oamenii empatizează cu arta și o folosesc pentru a simți că aparțin, pentru a se exterioriza.

Așa mi-am dat seama că mi-ar plăcea să aleg fotografia ca o formă de exprimare, să pot transmite un sentiment, o anumite stare prin ceea ce fac, să fie o explorare.

De aceea, în cadrul festivalului voi încerca să unesc extremele, singurătatea cu intimitatea, haosul cu liniștea, poate chiar digitalul cu filmul și să vedem împreună ce iese.

Pasiunea mea pentru artă și povești m-au împins să caut o soluție prin care le pot îmbina pe amândouă, iar astfel am descoperit benzile desenate. Am participat ani la rând cu lucrări pentru Festivalul de Benzi Desenate Istorice din Brașov. După absolvirea studiilor din cadrul Universității Naționale de Artă București am făcut un mic popas în industria de gaming.

‍

Arta pentru mine a reprezentat mereu o poartă de scăpare din cotidian, dar și o reinterpretare a realității. Consider că fiecare dintre noi trebuie să își găsească un mod propriu de a se exprima, de a își găsi și reda propria lume. Astfel, abordez teme mitice, în tablourile mele, subiectele fiind alegorice cu o multitudine de mesaje care se revelează pe parcurs atât mie cât și privitorului.

Tablourile mele privesc privitorul și îl invită să reflecteze asupra lor, fiind un manifest și o reflexie al propriilor trăiri, experiențe și valori.

Fiind atras de natură încă din copilărie, interesul meu pentru peisagistică a apărut în mod natural, iar în desele incursiuni montane, am început să înregistrez fotografic locurile văzute.
Din dorința de a-mi extinde cunoștințele în domeniu, de a face conexiuni între trecut și prezent, dar mai ales, pentru a înțelege cât mai bine tot acest fenomen fotografic, am început să tatonez din ce în ce mai mult și cu fotografia documentară.

În continuare găsesc portretele ca fiind adevărata provocare, probabil ele fiind singurele care ne ating sentimentele.

Am descoperit fotografia acum 10 ani, dar eram atrasă de aparate foto pe film încă de mică.  Pasionată de frumos și de subiectul uman, lucrările mele s-au axat întotdeauna pe emoția omului: portretistică, fashion, fine-art, documentar. Consider că fiecare om are un univers al său, care merită explorat și asta nu incetează să mă fascineze.

De-a lungul timpului, am strâns o colecție de portrete și editoriale publicate atât național, cât și internațional. Este cadoul meu pentru voi.

Vă invit să vedeți lumea mea.

Uneori îmi place să mă caracterizez ca un artist universal, dată fiind şi formarea mea, încă din liceu, unde am practicat de la pictură de şevalet la grafică publicitară, şi textile până la ceramică; fie ea utilitară sau ornamentală. Toate creațiile mele fac referire într-un fel sau altul la magia folclorului, mitologiei şi basmului culturii româneşti. De cele mai multe ori, chiar lucrurile mai puțin cunoscute, în opinia publică, despre acestea. Într-un prezent în care propria cultură şi istorie este prezentată fals şi învelită de un voal de kitsch din partea clasei politice şi nu numai, consider că este datoria mea ca artist si persoană publică de a le reda şi duce mai departe într-o manieră cât mai autentică şi aproapiată de esența lor, pentru ca viitoarele generații să-şi cunoască propria valoare şi să fie mândri de propriul bagaj cultural.

‍

Direcția mea este de experimentare și explorare a corpului uman. Ca și tool folosesc fotografia, care, pentru mine a devenit o extensie în a fi, a înțelege și a vedea, dar în chintesența ei, fotografia colectează Viață. Un moment se petrece doar o singură dată, iar prin fotografie avem o realitate ce devine disponibilă ca și obiect de evaluare, o realitate indexată ce ajunge ulterior istorie. Corpul este cel prin care putem experimenta lumea fizică. Îmi doresc ca ființele ce iau contact cu imaginile mele să aibă un moment de apropiere să își pună întrebări despre suflet, corp și comuniunea lor cu întregul.

Sinergia lumii naturale îmi dă impulsul de a căuta și explora o abordare multifațetată a ideilor care sunt în armonie cu realitatea obiectivă. Acest lucru explică de ce am început să integrez în lucrările mele tehnici diverse și forme organice. Lucrările pot fi privite ca metafore ale existenței în care diferite sensuri și materiale coexistă armonios creând conexiuni simultane între viață și moarte, micro și macro, materie și timp.

‍

Trăim înconjurați de materiale textile. Suntem înfășați cu ele la naștere și suntem acoperiți cu ele la moarte. Astfel ele ne însoțesc pe tot parcursul vieții noaste, în fiecare etapă de dezvoltare, fiind părtașe la suișurile și coborâșurile noastre sentimentale. Acesta este unul dintre motivele pentru care mă folosesc de materialele textile în realizarea lucrărilor mele. Texturile și materialitățile diferite mă ajută să transpun paleta largă de senmente a ființei umane.

Iulia Ignat este ilustrator. Desenează mai mult pentru ea. Și despre ea. Atunci când binevoiește să deseneze și pentru alții, temele propuse sunt teme în care crede, care vorbesc despre educație, artă și situații sociale.

Lucrările mele sunt reflexii la diversele moduri în care mă raportez lumii înconjurătoare, atât cea  artificială, cât și naturii în sine. Pentru a crea un sentiment de stabilitate și de permanență în continuă mișcare și viteză contemporană,  apelez la expresivitatea formelor clare, curate, fine, la curbele line în contrast cu marginile ascuțite, la suprafețe concave si convexe, care reușesc să dea forță spațiului interior pozitiv si negativ circumscris formelor. Astfel, ia naștere un joc de iluzii optice cuprins într-un dans ritmat de culoare, lumină si umbră.

Despre mine ca artist nu sunt prea multe de spus pentru că nu pot fi numită artistă, decât în măsura în care în ziua de astăzi orice poate fi numit artă.

Eu (mă) pozez ca toată lumea și pic în aceleași dulci-acrișoare clișee și cutume ale social media, la fel ca oricare altă persoană. Doar că eu le spun pe nume acestor clișee și de aici (auto) ironia.

Pozele și descrierile mele nu sunt un manifest politic, social sau moral, ci doar reflectă niste realități cărora le dăm Like&Follow, iar singura lor miză este să nu mă lase să ma iau prea in serios.

Pentru a putea capta un spațiu amplu pe o pânză de dimensiuni medii, Mihai Ene s-a folosit de o oglindă convexă, o oglindă de circulație ca unealtă de aprofundare și subiect de studiu.  Artistul a realizat că tipul de lumină îi influențează starea, alterându-i simultan percepția cât și implicit proiecțiile. Lucrările sunt compuse din două planuri, cel al reflexiei oglinzii convexe și cel al spațiului exterior.

Mihai Ignat este grafician și caricaturist.Participă pentru prima oară la Bienala de umor și satiră în artă, de la Gabrovo, în 1987.

Intră în expoziție și asta îl încurajează să dezvolte o serie nenumărată de imagini satirice, care atacă defectele societății.

Viziunea aparent sumbră, specifică umorului negru, dar realistă, a lucrărilor sale, atrage atenția și aprecierea sa în întreaga comunitate națională și internațională a caricaturiștilor.

Tratează teme politice, religioase, sociale, ideologii, comportamente și atitudini care ne trag în jos ca societate.

Sunt născut la Ploiești, în anul 1976. Am absolvit Facultatea de Artă București, promoția 2000, la clasa prof. Neculai Păduraru. În primii ani ai carierei profesionale, am participat la expoziții cu lucrări de sculptură realizate în tehnici new-media sau upcycling materials, dar am abordat și materiale traditionale precum lemnul, piatra, metalul ori ceramica, mai ales cu ocazia proiectelor și simpozioanelor la care am luat parte. A urmat o perioadă în care m-am dedicat proiectelor de scenografie de film, teatru și operă, iar provocarea prezentului este să îmbin activitatea de sculptor cu cea de profesor.

Mina Ignat are multe pasiuni. Își manifestă creativitatea folosind diverse medii, precum plăcuța de gravură, lemnul, sticla, pielea și materialele textile.

Așadar gravează, pictează, coase și asamblează. Laimotivele sale sunt formele organice. Lucrările sale sunt abstracte și par că transmit un puls natural.

Am căutat răspunsul, prin artă, al unei etape dificile pe care am simțit-o în acele momente numită, în zilele noastre, anxietate. Am încercat să ofer accesul spre propriu sinidisis, prin crearea unei găuri temporare, spre “starea de pierdere de sine” pe care am trăit-o. În acest spațiu consider că dezvoltarea personală a primit-o accelerare a mentalității, dar cu o jertfă risipitoare pe care a trebuit să o readun. Cum proiecțiile și psihanaliza au pus frâu perioadei creative, intuiția de a produce obscuritate mi-a devenit mai intensă.

Personajele mele aparțin altor epoci și altor spații geografice. Urmăresc o recompunere vizuală a lor, având la dispoziție doar informații fragmentare venite din memorie, ce este uneori compensată cu imaginația. De aceea mă folosesc de asamblaj ca stadiu intermediar de căutare între viziune și materializare.

Un artist neaccentuat ca identitate-individualitate, cu discurs artistic cameleonic-reflexiv: vizual de esență tare diluat în efemer, sentiment și haos lumesc. Traiește în Spațiu și lucrează în Timp, în încercarea de a nu aparține unor coordonate geografic-temporale și de a privi lumea detașat, cântărindu-i totodată și elementele absurde.

Din 2016 am început să lucrez ca fotograf de produs, iar în prezent am, împreună cu o parteneră, un studio foto unde ne ocupăm atât de fotografia de produs, cât și de lifestyle și branding personal.

În timpul liber încerc să-mi mențin vie pasiunea pentru imagini prin proiecte personale; principalele subiecte care mă preocupă sunt relația om-natură și relație omului cu propriul corp.

O impresionează expresia oamenilor, trăsăturile și emoțiile lor, preferă portretele copiilor și tinerilor, care îi umplu viața acasă și la școală. La fiecare lucrare experimentează tehnicile picturale, luminile și umbrele, raporturile cromatice, expresivități ale limbajului ca și cum ar fi prima picturā din viața ei.

‍

Robert OBERT este un artist urban, format ca grafician, care creează comics-uri, murale, ilustrații și o gama variată de mixed media, uneori chiar sculptură, într-un registru cu influențe cyberpunk ajuns semnatură.

OBERT creează narative diverse în arta sa, inserând metafore și simboluri menite să invite publicul la introspecție, (auto)conștientizare și ieșirea din zona de confort.

(DE)individualizarea, secularizarea, tehnologizarea societății și impactul lor asupra identității individuale, precum și a interacțiunilor sociale, sunt câteva din direcțiile abordate de artist, care se află într-o continuă căutare a ceea ce se afla în spatele primelor straturi de percepție a realității și a convențiilor în care trăim.

Sunt ilustrator/ performance artist/ om în devenire.

Fascinația ludică și căutarea sunt doi pilaștrii pe care se bazează creația mea.

Recent am descoperit și inima.

Acum sunt studentă în ultimul an la Universitatea Națională de Arte din București și sunt foarte entuziasmată în legătură cu ce urmează să-mi aducă cariera artistică în următorii ani formativi.