1. Ce, de ce, cum, când, unde?

[Alesia]
Axarcana. Pentru că e nevoie de cineva sau ceva care să ne scoată din monotonie. Simplu, stabilit și din întâmplare. La o cafenea, spontan. Într-o zi ploioasă.


2. Pasiune și talent sau efectiv mult efort și exercițiu?

[Ash]
Niciuna nu este dispensabilă pentru un muzician sau pentru un artist, în general. Poți să ai tot talentul din lume, dacă nu îl valorifici prin exercițiu, muzica fără pasiune nu există.

3. Au tinerii nevoie de modele? Este nevoie de o nouă formație rock?

[Ash/ Alesia]
Clar. O trupă nouă de rock probabil nu e ceea ce își dorește majoritatea, dar e lucrul de care are nevoie, fără să știe. Se întâmplă să ne inspire nu doar oamenii, ci și obiectele în general cam tot ce ne înconjoară.

4. La ultimul concert ați cântat două sau trei compoziții proprii. De ce nu mai multe?

[Ash/ Ștef]
Procesul de creație nu e unul ușor, mai ales pentru trupe la început de drum. Toate trupele încep cu cover-uri. Ținând cont că niciuna dintre noi nu mai lucrase cu alți muzicieni, într-un context de genul, am ales să nu grăbim lucrurile și să ne concentrăm mai degrabă pe calitatea pieselor pe care le-am finalizat, decât pe cantitatea lor. Vorba aceea, ”slow and steady wins the race”. În anul acesta ne-am obișnuit să cântăm ca o trupă, un ceva unitar. Exercițiul este făcut pe melodii existente deja, iar când am considerat că suntem pregătite, am prins curaj.


5. Nu știu dacă este mai ușor sau nu să faci cover-uri, dar personal destul de rar am auzit cover-uri cu adevărat bune.

[Ash/ Ștef]
E adevărat, este nevoie de foarte multă muncă să poți face un cover să sune ok. Fiecare muzician are o tactică diferită de a aborda muzica. Din punctul meu de vedere, cheia succesului este să păstrezi esența, sufletul melodiei originale, pe care să-l transformi după bunul plac. N-o să-ți iasă la fel. Ce încercam noi să facem este să sune bine în modul în care știm și putem.


6. Cine este muziciana trupei?

[Ioana]
Toate. Inițiativa a pornit totuși de la Ash.

7. O formație de fete care interpretează melodii cântate de băieți. Care este mesajul vostru, mesajul unei formații de fete rock’n’roll?

[Ștef/ Alesia]
Melodii cântate de băieți, fete sau oricine altcineva. Nu contează. Cât timp ne place melodia, simțim ceva când o cântam și ne iese bine, o cântăm. Scopul nostru e să transmitem cât mai mult prin ce interpretăm și să trecem peste barierele impuse de societate. Cu respect față de artă și public, ne străduim să ne îndeplinim obiectivele și să facem ceea ce simțim.


8. Fiecare generație are ca reper și inspirație diferite formații și diferiți artiști. Astăzi cine dă tonul, voi ce muzică ascultați? Sunt tinerii încă influențați de spiritul rock sau celelalte stiluri au acaparat total piața?

[Alesia]
Da, când vine vorba de o generație, e cam greu să decizi care e stilul predominant, însă spiritul rock, clar rămâne, duce la întâmplări fericite și deschide drumuri. Încercăm să diversificăm cât mai mult, pentru că am înțeles cât de util este. Am învățat că poți împrumuta elemente la care nici nu te-ai fi gândit, din genuri complet diferite.

9. Viitorul, încotro?

[Ștef/ Ioana]
Al nostru? Sperăm către oameni. Gig-uri și concerte, cover-uri și originale, ne jucăm cu stilurile, scriem, compunem.


10. De ce ați acceptat invitația de a cânta la Talpa Iadului și ce impresie credeți că va lăsa acest festival în Ploiești?

[Alesia ]
Pentru că este fix doza de nebunie de care avem nevoie pentru a putea avea experiențe greu de povestit. Festivalul în sine, dă glas artiștilor și dovedește existența lor în societate.

11. Cumva tot acest festival a pornit de la concertul vostru. Ideea exista, dar voi ați aprins scânteia. Se simte nevoia unui astfel de eveniment în Ploiești, cum crezi că va reacționa publicul?

[Ash]
Nevoia este, publicul trebuie doar să nu se lase intimidat de nume. Suntem convinse că va fi pe placul celor care aleg să îi dea o șansă și să se afunde în lumea artiștilor, chiar și pentru un singur sfârșit de săptămână.

Bass-ul este mereu instrumentul care ori nu este auzit, ori conduce o melodie. Tu cum faci?

[Ștef]

Depinde care este melodia. Uneori este necesar ca bass-ul să susțină ritmul, împreună cu tobele și să fie evident, iar alteori trebuie doar să îl simți, să fie subtil, să fie doar o completare.


Vocea formației devine adesea imaginea ei. Este plăcut sau dificil să ai ochii mereu ațintiți pe tine?

[Alesia]

Cred că fiecare dintre noi are un rol extrem de important, dar da, de cele mai multe ori cuvintele sunt cele care creează conexiuni. Eu sunt doar un mesager. Toate avem, pe parcursul unui concert, momentul propriu de afirmare, iar sentimentul este greu de explicat. Primești și dai atâta energie în câteva secunde, e amazing, atât pot să spun.


Tobele formează și dau ritmul melodiilor. Mereu în spate, dar cumva pare că tu conduci toată trupa.

[Ioana]

Într-o trupă e nevoie de colaborare. Instrumentele se îmbină, ceea ce duce la muzică. Fiecare instrument are partea lui, pe care trebuie să o țină sub control, altfel…


Chitara conduce linia melodică, iar solo-ul poate fi punctul culminant muzical al unei piese. Câtă tehnică, câtă intuiție, câtă emoție?

[Ash]

E greu de spus acum, ținând cont că încă sunt nouă pentru instrumentul ăsta. Tehnica e indispensabilă, chitariștii mei preferați sunt conduși de emoție. Totuși, până acum cred că intuiția a jucat cel mai important rol pentru mine. Asta și foarte multă pasiune.